Conform OUG nr. 125/2006, completată şi aprobată prin Legea nr. 139/2007, şi Ordinului MADR nr. 704/2007, beneficiarii plăţilor directe în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă pot fi persoanele fizice sau juridice care exploatează terenul agricol pentru care solicită plata, în calitate de proprietari, arendaşi, concesionari, asociaţi administratori în cadrul asociaţiilor în participaţiune, locatari sau alte asemenea

Pentru a beneficia de acordarea de plăţi în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă, solicitanţii trebuie să fie înscrişi în Registrul fermierilor, administrat de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, să depună o cerere de solicitare a plăţilor la termen şi să îndeplinească următoarele condiţii generale:

a) să exploateze un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha, iar suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole, arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei trebuie să fie de cel puţin 0,1 ha;

b) să declare toate parcelele agricole;

c) să înscrie, sub sancţiunea legii penale, date reale, complete şi perfect valabile în formularul de cerere de plată directă pe suprafaţă şi în documentele anexate, inclusiv lista suprafeţelor;

d) să fie de acord ca datele din formularul de cerere de plată să fie introduse în baza de date IACS, procesate şi verificate în vederea calculării plăţii şi transmise autorităţilor responsabile în vederea elaborării de studii statistice şi de evaluări economice, în condiţiile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare;

e) să respecte bunele condiţii agricole şi de mediu, reglementate prin legislaţia naţională, pe toată suprafaţa agricolă a exploataţiei;

f) să prezinte documentele necesare care dovedesc dreptul de folosinţă şi să poată face dovada că utilizează terenul pentru care s-a depus cererea (titlu de proprietate, contract de arendare, contract de concesionare, contract de închiriere, adeverinţă de la primăria locală care să ateste înscrierea în Registrul agricol ca utilizator al terenului respectiv, chitanţa / bon fiscal pentru achitarea taxei de păşunat, contract de păşunat, şi, după caz, adeverinţa eliberată de Consiliul local din care să reiasă suprafaţa utilizată pentru păşunat în funcţie de taxa achitată);

g) să furnizeze toate informaţiile solicitate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, în termenele stabilite;  

h) să permită efectuarea controalelor de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură sau de către alte organisme abilitate în acest sens;  

i) să marcheze limitele parcelei utilizate, atunci când este cultivată cu aceeaşi cultură cu a parcelelor învecinate;  

j) să comunice în scris Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură orice modificare a datelor declarate în cererea de plată survenită în perioada cuprinsă între data depunerii şi data acordării plăţii. Aceste modificări se referă la suprafaţa agricolă utilizată a exploataţiei, transferarea proprietăţii fermei către un alt utilizator agricol, aprobarea unei rente agricole viagere, alte schimbări ale informaţiilor din formularul de cerere.

SPRIJIN PENTRU ZONA MONTANĂ DEFAVORIZATĂ-ZMD

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a delegat către APIA atribuţiile specifice funcţiilor de plată şi control pentru măsuri cuprinse în Axa 2 a PNDR.

Acordul cadru de delegare pentru implementarea tehnică a Măsurilor privind plăţile compensatorii pentru fermierii din zonele cu handicapuri naturale, prevăzute de PNDR 2007 – 2013, stabileşte cadrul juridic, administrativ şi operaţional în temeiul căruia APDRP deleagă către APIA atribuţiile specifice funcţiei de plată din surse aferente bugetului naţional (prefinanţare) pentru măsurile privind plăţile compensatorii pentru fermierii din zonele cu handicapuri naturale.

APDRP rambursează sumele APIA în urma solicitării de fonduri de la bugetul Uniunii Europene. MADR a optat pentru utilizarea informaţiilor furnizate de Eurostat/Gisco-JRC pentru delimitarea zonei montane defavorizate. Confom PNDR 2007 – 2013, sunt considerate ca aparţinând zonei montane defavorizate:

- Unităţile administrativ-teritoriale (UAT) de bază (comune sau oraşe) situate la altitudini medii mai mari sau egale cu 600 de metri, limitele acestora fiind acelea ale blocurilor fizice (identificate în Sistemul Integrat de Administrare şi Control) ce aparţin de aceste UAT;

- Unităţile administrativ-teritoriale de bază situate la altitudini medii între 400 – 600 metri şi care au o pantă medie egală sau mai mare de 15%, limitele acestora fiind acelea ale blocurilor fizice (identificate în Sistemul Integrat de Administrare şi Control) ce aparţin de aceste UAT.

Lista unităţilor administrativ – teritoriale din zona montană defavorizată este cuprinsă în Ordinul MAPDR nr. 355 /2007 privind aprobarea listei Unităţilor Administrativ Teritoriale încadrate în zona montană defavorizată în Romania. Beneficiarii sunt fermierii care desfăşoară activităţi agricole pe terenurile agricole aflate în zona montană defavorizată unde producţia agricolă este mai redusă cantitativ şi/sau calitativ din cauiza unor condiţii naturale induse de altitudine şi pantă.

Condiţii specifice de acordare a plăţilor compensatorii pentru zonele defavorizate din punct de vedere natural:

- fermierul se obligă să continue activitatea agricolă în zona montană defavorizată timp de cel puţin 5 ani din momentul primei plăţi (art. 14 din Regulamentul (CE) nr. 1257/1999);

- exploataţia pentru care se solicită plata compensatorie să se regasească în lista unităţilor administrativ-teritoriale încadrate în zona montană defavorizată, din Romania, aprobată prin Ordinul MAPDR nr. 355/ 2007;

-în cursul perioadei de îndeplinire a angajamentului, parcelele pentru care se acordă ajutorul nu pot fi schimbate conform art.10 (6) din Regulamentul (CE) nr. 1975/2006.

Nivelul sprijinului: sunt plăţi anuale fixe pe hectar de tern agricol utilizat situat în cadrul zonei montane defavorizate. În cazul fermelor cu suprafeţe agricole mai mari de 50 Ha, valoarea plăţii scade pentru acele suprafeţe agricole care depăşesc această valoare.

SPRIJIN PENTRU FERMIERII DIN ZONELE DEFAVORIZATE ALTELE DECÂT CELE MONTANE- ZSD (ZONĂ SEMNIFICATIV DEFAVORIZATĂ)

Zonele defavorizate altele decât cele montane acele unităţi administrativ teritoriale care se suprapun în totalitate sau parţial cu Rezervaţia Biosferei “Delta Dunării” (cu productivitate agricolă limitată, valoarea medie ponderală a notei de bonitate = 16 puncte).

Beneficiari acestui sprijin sunt fermierii care desfăşoară activităţi agricole pe terenurile agricole situate în zona semnificativ defavorizată respectiv în zonele defavorizate de condiţii naturale specifice.

Această schemă de plată cuprinde 2 pachete:

-Zone Semnificativ Defavorizate;

-Zone Defavorizate de condiţii naturale specifice;

Criterii de eligibilitate: sunt eligibile numai parcelele cu suprafaţă minimă de cel puţin 0,3 ha, iar suprafaţa agricolă aparţinând unei ferme, compusă din parcele de cel puţin 0,3 ha trebuie să fie de minim 1 ha. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole şi arbuştilor fructiferi suprafaţa minimă a parcelei trebuie să fie de cel puţin 0,1 ha.

Obiective specifice:

• să contribuie în zonele defavorizate – altele decât zona montană, la utilizarea continuă a terenurilor agricole, menţinându-se astfel şi viabilitatea spaţiului rural şi de asemenea menţinându-se şi susţinându-se activităţile agricole durabile.
• această măsură se aplică doar în unităţile administrativ-teritoriale (UAT) (comune/oraşe) conform PNDR 2007-2013 (varianta decembrie 2007).
• obligaţia continuării activităţilor agricole timp de 5 ani de la data efectuării primei plăţi aferente acestei măsuri şi respectării Bunelor Agricole şi de Mediu pe toată suprafaţa agricolă a fermei şi pe toată durata angajamentului.

Nivelul sprijinului: se acordă sprijin financiar pentru utilizatorii terenurilor agricole situate în zone unde producţia agricolă este mai redusă cantitativ şi/sau calitativ datorită unor condiţii naturale şi unde este importantă menţinerea echilibrului de mediu stabilit între practicile agricole şi condiţiile naturale.

În cazul fermelor cu suprafeţe agricole mai mari de 50 ha, valoarea plăţii scade pentru acele suprafeţe agricole care depăşesc această valoare, conform tabelului de mai jos:

PLĂŢI DE AGRO-MEDIU

Obiectivul general al acestei măsuri este de a contribui la dezvoltarea durabilă a spaţiului rural, prin satisfacerea nevoii crescânde de servicii de mediu şi prin încurajarea utilizatorilor terenului agricol să introducă sau să continue practici agricole compatibile cu protecţia şi îmbunătăţirea mediului, inclusiv a biodiversităţii, apei, solului şi a peisajului rural.

Ţinând cont de aceste obiective specifice, s-au definit următoarele 4 pachete pentru 2008:

1.Pajişti cu Înaltă Valoare Naturală

2.Practici Agricole Tradiţionale

Un pachet de agro-mediu reprezintă un set de cerinţe pe care fermierul se angajează să le respecte timp de 5 ani. Beneficiari acestora sunt fermierii care desfăşoară activităţi agricole pe terenurile situate în lista comunelor eligibile cuprinse în PNDR 2007-2013 (versiune decembrie 2007).

Plata de agro-mediu este plătită ca plată fixă la hectar şi reprezintă o compensaţie pentru pierderile de venit şi costurile adiţionale suportate de fermieri.

Beneficiarul trebuie:

a. să exploateze un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha, iar suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha.

b. să declare toate parcelele agricole;

c. să respecte bunele condiţii agricole şi de mediu, reglementate prin legislaţia naţională, pe toată suprafaţa agricolă a exploataţiei;

d. să respecte cerinţele minime pentru utilizarea fertilizanţilor în cadrul zonelor vulnerabile la nitraţi (conform Codului Bunelor Practici Agricole) care includ următoarele:

- calendar ce indică perioadele din an când este permisă utilizarea fertilizanţilor organici;

- distanţele minime faţă de cursurile de apă, unde fertilizarea este interzisă;

- interdicţia de a aplica fertilizanţi pe pante abrupte, terenuri îngheţate, terenuri degradate, terenuri al căror sistem de drenare are mai puţin de 12 luni;

- interdicţia de a aplica fertilizanţi în perioadele cu ploaie sau zăpadă, în perioadele deosebit de însorite, pe solul cu umiditate excesivă sau acoperit de zapadă;

e. să respecte cerinţele minime pentru produsele de protecţie a plantelor:

-existenţa autorizaţiei pentru utilizarea produselor de protecţie a plantelor;

-pesticidele pot fi aplicate doar de personal calificat, atestat printr-un certificat profesional;

-fermele ce utilizează pesticide trebuie să deţină capacităţi pentru depozitarea, manipularea şi utilizarea acestora în siguranţă, pentru a elimina riscul intoxicaţiei umane şi a animalelor evitându-se şi poluarea mediului;

-utilizarea pesticidelor este interzisă în zonele de protecţie a apei, zonele ecologice şi alte zone sensibile conform legislaţiei naţionale;

-este interzisă depozitarea pesticidelor neutralizate sau expirate.

f. să menţină programul de agromediu pentru o perioadă de 5 ani de la data semnarii acestuia.

g. să respecte cerinţele minime pe suprafaţa întregii exploataţii agricole;

h. să respecte cerinţele specifice pachetului de agromediu pentru care se aplică;

i. să ţină o evidenţă a activitaţilor agricole corelate cu implementarea cerinţelor de agro-mediu;

j. să declare pe propria raspundere că nu a utilizat fertilizanţi chimici si/pesticide in ultimii 5 ani pe suprafeţele pe care intenţionează să aplice pachetul 1 – Pajişti cu Înaltă Valoare Naturală. În situaţia în care fermierul utilizează suprafeţele pe care vrea să aplice pachetul de mai puţin de 5 ani, declaraţia va avea aplicabilitate doar pentru perioada respectivă;

k. pentru pachetele 1, 2 şi 3, exploataţia trebuie să fie amplasată într-o UAT existentă în listele specifice fiecărui pachet;

l. pentru a primi sprijinul financiar, după semnarea angajamentului pe o perioadă de 5 ani, beneficiarul trebuie să completeze o cerere pentru prima plată compensatorie. Pentru următorii ani, solicitantul trebuie să reînnoiască cererea anuală.

Pachetul 1-Pajişti cu înaltă valoare naturală

Romania deţine suprafeţe importante de pajişti seminaturale ce pot fi clasificate ca Pajişti cu Înaltă Valoare Naturală şi care sunt asociate în general cu o diversitate ridicată de specii şi habitate.

Studiile efectuate asupra pajiştilor din Romania au aratat că acestea prezintă o diversitate botanică foarte ridicată. Această diversitate este asociată cu caracteristici geomorfologice neobişnuite şi cu o suită de specii de plante rare. Nivelul mediu de fertilizare este încă relativ scăzut.

Creşterea utilizării fertilizanţilor chimici se asociază cu scăderea semnificativă a diversităţii speciilor de plante şi pierderea de habitate.

Trebuie intervenit în favoarea menţinerii acestei resurse de pajişti seminaturale în faţa schimbărilor socio-economice ce vor apărea în mediul rural în anii următori.

Pentru a reuşi, este nevoie ca aceste sisteme de utilizare a pajiştilor seminaturale să fie susţinute pentru a face faţă competiţiei cu sistemele agricole intensive. În anii următori şi alte tipuri de teren agricol pe care se practică sisteme agricole tradiţionale pot fi adaugate acestui pachet (ex:livezi tradiţionale).

Desemnarea zonelor cuprinse în aria de aplicare a acestui pachet a fost realizată plecând de la definiţia tipului de teren agricol cu înaltă valoare naturală – teren agricol ce prezintă o proporţie ridicată de vagetaţie seminaturală (pajişti seminaturale asociate cu prezenţa unui nivel ridicat de biodiversitate).

Astfel, a fost obtinută o cartare iniţială a zonelor cu înaltă valoare naturală la nivel de unităţi administrativ teritoriale, urmată de aplicarea unui proces de omogenizare pentru a se obţine suprafeţe continue compacte. Numărul total de unitaţi administrativ teritoriale aflate în zonele cu înaltă valoare naturală este de 1038.

Suprafaţa eligibilă de pajişte este de aproximativ 2.4 milioane hectare.

Cerinţe de management:

-interzicerea utilizării fertilizanţilor chimici şi pesticidelor pe suprafaţa fâneţelor şi păşunilor aflate sub angajament;

-utilizarea gunoiului de grajd este permisă până în echivalentul maxim 30 kg N s.a/ha;

-cositul poate începe numai după data de întâi iulie;

-iarba cosită trebuie strânsă de pe suprafaţă nu mai târziu de doua săptămani de la cosire;

-păşunile inundate nu vor fi păşunate mai devreme de 2 săptămani de la retragerea apelor;

-păşunatul se efectuează cu maxim 1 UVM pe ha;

-este interzis aratul sau discuitul pajiştilor aflate sub angajament;

-nu vor fi realizate însămanţări de suprafaşă sau supraînsămanţări. Se pot face insamanţări cu specii din flora locală doar in cazurile când anumite porţiuni de pajişte sunt degradate sau afectate accidental.

În urma respectării acestor cerinţe pe suprafeţele respective se vor obţine producţii mai mici in comparatie cu situaţia in care se aplică practici agricole convenţionale.Interzicerea utilizării fertilizanţilor chimici determină o scădere a producţiei cu circa 25%. Întârzierea cositului influienţează negativ calitatea fânului obţinut, apreciindu-se o pierdere valorică de circa 33%.

Există diferenţe şi in privinţa costurilor, fermierii trebuie să combată manual plantele invazive, deci costuri suplimentare.

Aplicarea tehnicilor impuse prin măsurile de agro-mediu nu este la fel de profitabilă ca o practică convenţională, de aceea se acorda o plată compensatorie la hectar de 124 euro.

Indicatori adiţionali pentru pachetul 1: Evoluţia unor specii de plante valoroase, in compozitia floristică a acestor pajişti, va fi monitorizată anual pe anumite parcele eşantion aflate sub angajament. Speciile ce vor face obiectul monitorizării sunt următoarele:

- ononis spinosa - osul iepurelui

- pimpinella saxifraga - patrunjel de câmp

- knautia arvensis - muşcatul dracului

- leontodon hispidus - potcapul călugarului

- plantago media - pătlagina

- briza media - tremurătoare

- thymus serpyllum - cimbrişorul de câmp

- veronica austriaca - stejărel

- leucanthemum vulgare - albumiţa

- dianthis carthusianorum - garofiţe

- trifolium montanum - trifoi de munte

- polygala major - amăreala

- linum catharticum - inisor

- primula veris - ciuboţica cucului

- origanum vulgare - sovarf

- prunella grandiflora - busuioc de cămp

- viola hirta - viorea

- lathyrus pratensis- oresniţa

- succisa pratensis - ruin

- sanguisorba officinalis - sângele voinicului

- serratula tinctoria - gălbinare

- clinopodium vulgare. - calapăr comun

Pachetul 2-Practicile agricole tradiţionale

Acest pachet poate fi aplicat doar în combinaţie cu pachetul1. Obiectivul operaţional al pachetului este menţinerea biodiversităţi prin aplicarea practicilor agricole tradiţionale.

Lucrările cu utilaje mecanizate nu sunt permise pe suprafaţa pajiştilor aflate sub angajament.

Respectarea acestor practici conduce la costuri mai mari pentru fermieri. Lucrările de cosit şi strâns fân necesită muncă manuală mai multă şi sunt mai costisitoare decât practicile mecanizate moderne.

Având in vedere aceste aspecte, se acordă o plată compensatorie la hectar de 58 euro.

Consiliile Locale pot depune cereri de plată pentru pajiştile comunale pe care le administrează şi pentru care nu au fost încheiate contracte de arendă, concesiune, închiriere sau pentru care nu se încasează taxe de păşunat, iar pe aceste terenuri, trebuie să desfăşoare propria activitate agricolă pentru respectarea condiţiilor de eligibilitate prevăzute la art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 125/2006.

Consiliile Locale care fac obiectul controlului pe teren vor fi selectate pe baza unei analize a riscului şi pe baza unui element de reprezentativitate al solicitărilor de ajutor depuse.

În principiu, controlul pe teren nu este anunţat în prealabil.

Controalele pe teren vor viza parcelele agricole pentru care se solicită ajutor în cadrul schemelor de sprijin listate în Anexa I la Reglementarea (CE) Nr 1782/2003. Totuşi, inspecţia efectivă pe teren, ca parte a controlului pe teren, poate fi limitată la un eşantion care să reprezinte cel puţin o jumătate din parcelele agricole pentru care s-au depus solicitări de ajutor.

Suprafaţa parcelei agricole se va determina prin toate mijloacele adecvate stabilite de autoritatea competentă, care să asigure o măsuratoare cu o precizie cel puţin echivalentă cu cea necesară pentru măsurătorile oficiale, stabilite prin reguli naţionale.

Suprafaţa totală a unei parcele agricole poate fi luată în calcul cu condiţia ca aceasta să fie utilizată în totalitate în conformitate cu standardele obişnuite ale Statelor Membre sau ale regiunii respective. În alte cazuri, se va lua în calcul suprafaţa utilizată în mod efectiv.

Pentru regiunile în care anumite caracteristici, în special garduri vii, şanţuri şi pereţi, fac în mod tradiţional parte din bunele practici de cultură sau de utilizare agricolă, Statele Membre pot decide că suprafaţa corespunzătoare trebuie considerată ca făcând parte din întreaga suprafaţă utilizată, cu condiţia ca aceasta să nu depăşească 2 metri.

Statele Membre pot utiliza teledetecţia pentru eşantionul la care se face referire la Articolul 26(1), în locul aplicării mijloacelor tradiţionale ale controlului pe teren, în condiţiile stabilite în acest Articol. Articolele 23, 25, 26, 27 şi 28, prima propoziţie a Articolului 29 şi 30 se vor aplica, atunci când este adecvat. Zonele ce urmează a fi controlate prin teledetecţie vor fi selectate pe baza unei analize a riscului sau la întâmplare.

Teledetecţia presupune:

(a) Realizarea interpretării foto a imaginilor din satelit sau a fotografiilor din aer, pentru toate parcelele agricole pe solicitare de sprijin care trebuie să fie verificată în vederea recunoaşterii acoperirii terenului şi în vederea măsurării suprafeţei;

(b) Realizarea inspecţiilor fizice pe teren pentru toate parcelele agricole pentru care nu este posibilă verificarea exactităţii declaraţiei, în conformitate cu cerinţele autorităţii competente, pe baza interpretării fotografiilor.

Controalele pe teren, prin teledetecţie, vor viza fie:

(a) Toate solicitările de ajutor care reprezintă cel puţin 80 % din suprafaţa pentru care se solicită ajutorul în cadrul respectivei zone, sau

(b) Solicitările de sprijin care urmează a fi selectate de autoritatea competentă, pe baza Articolului 27(2) din această Reglementare (Analiza Riscului ).

Consiliile Locale care au depus cerere de sprijin pe suprafaţă în Campania 2008

Consiliile Locale care sunt sancţionate, nu vor beneficia de subvenţie pentru anul 2008.

DEFINIŢII

IACS - Sistemul Integrat de Administrare şi Control - este instrumentul creat pentru gestionarea fondurilor comunitare destinate agriculturii şi pentru controlul cererilor de sprijin ale fermierilor în cadrul schemei de plată adoptată de statul membru Cerere unică de plată pe suprafaţă – reprezintă solicitarea scrisă pe care agricultorul o depune la Centrul local al Agenţiei de Plăţi pentru efectuarea plăţii directe în acord cu schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS)

SAPS – schema de plată unică pe suprafaţă. SAPS implică acordarea de plăţi directe pe suprafaţă în mod uniform, efectuându-se raportarea sprijnului financiar comunitar alocat statului membru la suprafaţa eligibilă (suprafaţa agricolă utilizată a ţării). Romania are posibilitatea să aplice SAPS o perioadă de 3 ani cu maxim 2 prelungiri a câte 1 an fiecare

SPS – schema de plată unică. SPS implică acordarea de plăţi directe tot pe suprafaţă, însă aceste plăţi nu se acordă uniform ci printr-un procedeu numit “regionalizare” reprezentând drepturi la plată uniforme în cadrul unei regiuni, dar cu sume care variază de la o regiune la alta. Unele plăţi pot fi menţinute temporar, cuplate de producţie

Agricultor – o persoană fizică sau juridică sau un grup de persoane fizice sau juridice cu statut juridic conform dreptului naţional, sau un grup de membri a căror exploataţie se găseşte pe teritoriul Comunităţii şi care exercită o activitate agricolă.

Exploataţie agricolă – ansamblul de unităţi de producţie administrate de agricultori şi situate pe teritoriul Romaniei.

Activitate agricolă – producţia agricolă, creşterea şi întreţinerea animalelor, cultivarea plantelor, inclusiv recoltarea şi menţinerea terenurilor în bună stare agricolă şi de mediu

Plata directă – plata efectuată direct agricultorilor în cadrul schemei de plată adoptată de Romania (SAPS)

Bune condiţii agricole şi de mediu (GAEC – good agricultural and environmental conditions) – condiţiile pe care trebuie să le respecte agricultorul pentru a beneficia de plăţi directe în cadrul SAPS şi care au ca scop: protecţia solurilor, în special a celor scoase din producţie.

Suprafaţa determinată - suprafaţa pentru care au fost îndeplinite toate condiţiile pentru acordarea sprijinului.

Parcela de referinţă - suprafaţa delimitată şi determinată geografic printr-o identificare unică, înregistrată GIS, în cadrul sistemului de identificare (naţional) al statelor membre, la care se face în art. 18 din Reglementarea 1782/2003 (Art. 2(26) Reglementarea 796/2004). Romania a decis ca parcela de referinţă să fie blocul fizic. Sistemul de informaţii geografice „GIS” – Sistemul Geografic Informatizat prevăzut în art. 20 din Reglementarea nr. 1782/2003 (Art. 2(25) Reglementarea nr. 796/2004). GIS va fi integrat în IACS.

Bloc fizic – suprafaţa de teren continuă utilizată în scopuri agricole cu limite exterioare permanente, liniare, care este lucrată de unul sau mai mulţi fermieri şi care are una sau mai multe culturi sau este complet sau parţial necultivată. Ca limite exterioare pot fi considerate limite lineare (drumuri, căi ferate, cursuri de apă, canale magistrale, diguri, etc.) dintre diferite categorii de utilizare a terenurilor. Digitizarea blocurilor fizice se desfăşoară astfel separat, în funcţie de categoriile principale de utilizare a terenurilor: teren arabil, păşuni sau culturi permanente.

Parcela agricolă – suprafaţa de teren deţinută de un singur fermier în cadrul unui bloc fizic care are o singură categorie de folosinţă

Condiţionalitate - respectarea criteriilor legate de protecţia mediului, menţinerea solului într-o bună stare agricolă şi de mediu, normele fitosanitare, cele de sănătate a animalelor, siguranţa alimentară şi bunăstarea animalelor (art. 23 din Reglementarea nr. 796/2004). Suprafaţa de referinţă - numărul de hectare a căror producţie beneficiază de sprijin în cursul perioadei de referinţă (suprafaţa generatoare de primă), inclusiv suprafaţa cultivată cu furaje (art. 43 din Reglementarea nr. 1782/2003). Hectare admisibile pentru sprijin (eligibil) - toată suprafaţa agricolă din exploataţie ocupată de teren arabil, păşuni permanente, culturi permanente (în schema SPS nu sunt eligibile culturile permanente) excluzând suprafeţele ocupate de păduri sau afectate de o activitate neagricolă (art. 44 din Reglementarea nr. 1782/2003).

Teren arabil - teren cultivat pentru producţie şi teren lăsat necultivat în mod deliberat sau menţinut în bune condiţii agricole şi de mediu în conformitate cu art. 5 din Regulamentul 1782/2003, incluzând şi terenurile de sub sere sau solarii (Art. 1 Reglementarea 239/2005).

Păşune permanentă - teren utilizat pentru producţia de iarbă sau alte furaje erbacee (naturale sau semănate), care nu au făcut parte din sistemul de rotaţie a culturilor agricole al exploataţiei timp de cinci sau mai mulţi ani, cu excepţia terenului lăsat necultivat în mod deliberat în temeiul art. 6, Reglementarea nr. 1251/1999, a terenului lăsat necultivat în mod deliberat în temeiul art. 54(2) şi art. 107 Reglementarea nr. 1782/2003, suprafeţele lăsate necultivate în conformitate cu Reglementarea nr. 2078/1992 şi suprafeţe lăsate necultivate în conformitate cu art. 22, 23 si 24 Reglementarea nr. 1257/1999. (Art. 1 din Reglementarea nr. 239/2005).

Iarbă sau alte furaje erbacee - toate plantele erbacee care se găsesc în mod natural în păşuni sau sunt incluse în mod obişnuit în mixturile de seminţe pentru păşuni sau fâneţe în Statele membre (indiferent dacă sunt sau nu sunt utilizate pentru păşunatul animalelor). Statele membre pot include culturile prezentate în Anexa IX din Reglementarea nr. 1782/2003. ( Art. 1 din Reglementarea nr. 239/2005).

Schema cuplată pentru culturi arabile - ajutorul plătit pe hectar cultivat cu anumite culturi condiţionat de obţinerea de producţie.

Schema decuplată - ajutor plătit pe baza drepturilor la plată, în cazul în care beneficiarul are un număr corespunzător de hectare cultivate sau în bune condiţii agricole, dar necondiţionat de obţinerea de producţie.

Decuplare - elementul cheie al reformei PAC; fermierii beneficiază de plăţi directe indiferent de tipul de producţie, fără a fi obligaţi să producă pentru a beneficia de plăţi.

Verificări încrucişate - controalele administrative cu scopul detectării neregulilor privind drepturile de plată declarate, verificarea realităţii drepturilor de plată, verificări între parcelele agricole declarate în cererea unică şi parcelele de referinţă din sistemul SIPA, verificări între drepturile de plată şi suprafaţa determinată, verificarea eligibilităţii sprijinului acordat bovinelor, verificări între parcelele agricole declarate în cererea unică şi documentele furnizate, verificarea între parcelele agricole declarate în cererea unică şi parcelele care, după verificarea oficială, sunt conform cerinţelor art.1 (1) din Reglemetarea nr. 1647/1972 (art. 24 Reglementarea nr. 796/2004).

Modulare - toate sumele de plăţi directe corespunzătoare agricultorilor pentru un an calendaristic dat într-un anumit Stat Membru sunt reduse anual până la sfârşitul anului 2012 cu un anumit procent (art.10 din Reglementarea nr. 1782/2003).